În urma unei lupte între tătari și oastea lui Vasile Lupu purtată pe aceste meleaguri, populația s-a refugiat la circa 2 km spre est, pe partea dreaptă a iazului Dracșani, în apropierea curților domnești Mihail Sturza și mai târziu a Ghiculeștilor. Aici se formează un nou sat cu numele Dracșani
Satul Dracșani a luat ființă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pe locul numit astăzi Grăjdean, a existat cu mult înainte de înființarea satului Dracșani, o așezare numită Bozieni. Locuitorii, care nu erau foarte mulți, se ocupau cu agricultura și păstoritul. În urma unei lupte între tătari și oastea lui Vasile Lupu purtată pe aceste meleaguri, populația s-a refugiat la circa 2 km spre est, pe partea dreaptă a iazului Dracșani, în apropierea curților domnești Mihail Sturza și mai târziu a Ghiculeștilor. Aici se formează un nou sat cu numele Dracșani, pe care îl regăsim și astăzi. Satul de atunci avea două coturi: Slobozia și Șiliștea; cu timpul s-au mai adăugat două coturi: Cordun și Valea și așa le regăsim și astăzi.
Biserica parohială din satul Dracșani cu hramul „Sf. Arhangheli (Voievozi) Mihail și Gavriil” a fost construită între ani 1914 – 1931, când Arhiepiscop și Mitropolit al Moldovei era IPS Pimen Georgescu.
Suprafața de 53 de ari pe care este amplasată biserica și casa parohială a fost donată de prințul Nicolae D. Ghica.
Lucrarea de construire a bisericii a început din inițiativa și cu străduința preotului din acea perioadă, respectiv Gh. Crudu, fiind susținut și ajutat de Hristache Cristea, primarul din acele timpuri, precum și de învățătorul Gh. Cumpătă.
Din anul 1922, lucrările sunt continuate de pr. Mihai Lăpușneanul. Din 1925, în fruntea parohiei vine pr. M. Cumpătă care continuă lucrările construcției până în anul 1931, iar în luna octombrie are loc sfințirea bisericii.
Timpul îndelungat în care au fost finalizate construcțiile se justifică, având în vedere vremurile în care a fost construită biserica, respectiv perioada primului război mondial și implicit lipsa fondurilor. Cu toate acestea, cea mai mare parte a cheltuielilor au fost suportate de către enoriașii parohiei Dracșani.
Această biserica își are ființa dintr-o altă biserică mai veche care a fost dărâmatăîn anul 1922 și care fusese zidită în anul 1801 de către Bezede Mavrocordat despre care se crede căa a fost primul ctitor.
Preoți slujitori ai bisericii vechi se cunosc a fi pr. Gh. Bătrânu și fiul său Ioan, pr. Teodor Lăpușneanu, pr. Teodor Ananii, diac. Ștefan Postelnicu, Iconom Ioan Crudu.
Se cunosc preoții slujitori ai bisericii noi abia din anul 1916. Primul dintre ei pr. Gh. Crudu, apoi pr. M. Lăpușneanu, pr. M. Cumpătă, pr. Vasile Cumpătă, pr. C-tin Lupu, pr. Costăchel Șeremet iar în prezent pr. Gavril Popa.
Prima lucrare de restaurare s-a făcut în anul 1949, în urma unui trăsnet care a incendiat cafasul și a fost degradată pictura.
A doua lucrare de întreținere a fost făcută în anul 1961 și a constat în văruirea pereților, vopsirea ușilor și a ferestrelor.
În urma cutremurelor din 1977 și 1986, biserica suferit importante pagube materiale. Astfel, în toamna anului 1989, conform proiectului aprobat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, au avut loc lucrări exterioare cu injectări în pereți și întărirea acestora cu plase de fier beton. Mai târziu, respectiv în anul 2006, s-au început demersuri pentru consolidarea bisericii și pe interior, unde fisurile cauzate de cutremure erau proeminente, dar se stabilizaseră. De asemeni, pictura bisericii care data din 1930 era într-o stare de degradare de peste 80 % generată de incendiul din 1949 și de cutremurele din 1977 și 1986.
Conform proiectului acelei perioade, s-au efectuat reparații capitale care au constat în consolidări interioare, prin injectări și plăsuirea în întregime a pereților, schimbarea acoperișului – cherestea nouă și înlocuirea tablei, apoi repictarea bisericii cu pictură de tip frescă. Această ultimă lucrarea a durat din 2009 până în 2018. Anul 2019 ne găsește lucrând la ridicarea unei case praznicale și a unei locuințe de serviciu.
Din anul 1987 și până în prezent, lucrările au fost coordonate de către pr. Popa Gavriil, parohul parohiei Dracșani, sub îndrumarea Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
